Q & A

Ati vazut rar oameni care sa-si respecte inima, principiile, sentimentele. Sunteti unul dintre acestia?
Eu sunt.
 Intr-o lume unde ne lovim de atatia care nu iubesc nimic in afara de propria lor persoana, poate sarcasmul sa tina loc de argumente? .
Supremul filozof este cel care nu mai spune nimic, care ajunge la tacere absoluta. "Zi de zi, maresc lista lucrurilor despre care nu mai vorbesc. Cel mai filosof este cel cu lista cea mai lunga. " Sarcasmul nu mai ajunge unei inimi insetate de negatie. Daca trebuiesc zdrobite buzele care vor sa sopteasca e inceputul tragediei.
Cat de lunga vreti sa fie lista lucrurilor de care v-ati hotarat sa nu mai vorbiti?
Orice om care iubeste ceva simte nevoia sa faca marturisiri. Cineva care isi explica deznadejdea e un om care inca mai spera, in ciuda faptului ca declara altceva.
Sa cred ca n-am renuntat nici la iubire?
Nimeni nu dispretuieste mai mult iubirea decat cineva care a dorit-o candva excesiv.
Revolta mea impotriva iubirii e oare, in realitate, o declaratie de dragoste? Suprema negatie nu face decat sa mascheze suprema afirmatie?
Si faptul ca vroiam sa maresc lista lucrurilor despre care sa nu mai vorbesc ascunde oare hotararea deznadajduita de a vorbi despre toate?
Si pe urma, exista taceri si taceri. Unii tac pentru ca viseaza o elocinta mai profunda decat a cuvintelor. In schimb, altii tac pentru ca nu mai vor sa spuna nimic. Pentru ca nu mai cred in nimic. Nu mai cred in dragoste si se hotarasc sa nu-i mai pronunte numele, nu mai cred in fericire si se hotarasc sa uite de ea.
Dupa cate imi dau seama, tacerea nu se naste din teama de a nu putea spune totul, ci din amaraciunea din care nu mai e nimic de adaugat. Nu caut drumul de dincolo de cuvinte, ci tacerea de dinaintea lor.
Rasul meu nu ascunde un autor de maxime detasat si muscator, ci un erou de tragedie care, pentru a va insela, rade.